Suzana si Daciana Vlad, din Salistea de Sus, judetul Maramures, doua surori pe care timpul, in nerabdarea sa, a hotarat sale zamisleasca deodata, mai exact la in 8 mai 1991, explica pentru cititiorii Acasa.ro cum au decis sa imbine traditiile cu muzica si cu obiceiurile moderne!
Suzana si Daciana Vlad au crescut pe bancile aceleiasi scoli Generale din satul natal, au plecat de sub aripa mamei la Liceul Pedagogic din Sighetu-Marmatiei. Daciana a ales, mai departe, Facultatea de Jurnalism, urmand studiile de masterat la Universitatea din Bucuresti, sectia Etnologie, Antropologie culturala si Folclor, iar Suzana - Academia de Muzica Gheorghe Dima, urmand studiile de masterat tot in aceeasi universitate.
Chiar si asa, glasul le-a tinut laolalta, colaborand cu diferite ansambluri: Ansamblul din Salistea de Sus condus de Iuga Simion, Ansamblul Martisorul, al Casei de Culturadin Cluj Napoca si Ansamblul Icoane, condus de maestrul Ioan Bocsa. Azi rascolesc amintiri impreuna cu voi, cu toti cei care faceti ca in ele sa dainuie dorinta parintilor de a canta, devenita acum a lor.
Rep: Cum se imbina traditiile cu obiceiurile moderne?
Suzana si Daciana Vlad: Chiar daca nu se pastreaza autenticul, desi noi pentru asta luptam, modificarile moderne aduse traditiilor infrumuseteaza oarecum evolutia acestora. In zilele noastre, costumule populare au adus cele mai multe modificari, devenind elemente de vestimentatie pentru moda romaneasca. Portul popular romanesc reprezinta, pe de o parte, evolutia istorica si culturala a natiunii, si chiar daca nu se mai pastreaza originalitatea lui, acesta tot ramane unicat si extrem de apreciat chiar si peste hotare atunci cand este prezentat de designerii nostri romani.
Cum promovati traditiile romanesti?
Noi am trait cu traditia in casa, de mici. Promovarea traditiilor romanesti am invatat-o de la tatal nostru si de la dascalii din primii ani de scoala. Ei au fost cei care ne-au invatat cum sa pretuim vesnicia si cum sa simtim trairea adevarata. Ne implicam prin cercetare, informare, invatand de la batrani si punand in aplicare prin demonstratie aceste obiceiuri unice in lume. De accea muncim cu drag, la realizarea acestor videoclipuri, incercand sa le dam viata si sa aratam cum se traia odata.
Care sunt cele mai importate traditii?
Cele mai raspandite si mai frumoase obiceiuri ale Maramursului, sunt fara indoiala cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatoarea Anului Nou. Pe langa proiectul nostru, in care am scos in evidenta obiceiul secerisului, repertoriul nostru cuprinde si colindele traditionale, care exprima anumite ritualuri practicate de romani. Cantecele noastre mai cuprind teme precum, dorul, catania, muncile campului etc.
Ce se intampla cu mestesugurile romanesti?
Pasiunea pentru romanesc a transformat mestesugul in afacere. Unele mestesuguri sunt pastrate, altele reinviate. Oamenii zilelor noastre sunt tot mai dornici sa transmitamai departe aceste indeletniciri. In fiecare sat de pe Valea Izei pot fi intalniti mestesugari, pentru care aceasta activitate reprezinta un mod de viata. Vizitand meleagurile noastre, poti intalni olari, sculptori, pictori etc.
Care sunt implinirile pe care le aveti?
O parte din implinirile noastre profesionale, pe langa studiile pe care le-am terminat, constau in realizarea a doua materiale discografice, unul Intitulat: “Morosanca-s bine-mi sade”, cu melodii din Maramures, iar celalat cu colinde, intitulat: “Mandru ninge in asta' sara!”. Avem proiecte noi la care lucram si o sa le aducem curand si in fata iubitorilor de folclor.
