Uimitor, nonsalant, te cucereste cu energia sa, cu zambetul care pare ca ascunde o tristete nespusa niciodata. Marius Manole, unul dintre cei mai indragiti actori ai momentului, capabil de metamorfoze incredibile pe scena, povesteste intr-un interviu acordat Acasa.ro franturi din viata sa, dezvaluie din secretele meseriei sale, vorbeste despre placerile si bucuriile sale, dar si despre dilemele sale.
Oamenilor trebuie sa le dovedesti ca meriti sa fii pe scena. E o lupta...
Marius Manole,
actor
Acasa.ro: Esti printre cei mai populari actori ai momentului, impletind roluri din diverse domenii. Care este secretul tau?
Marius Manole: Singurul mare secret este puterea mea de munca. Obosesc foarte greu, iar daca imi place ce fac nu prea obosesc. Sunt foarte curios... Vreau sa vad cat de mult pot munci, cate spectacole se pot juca pe zi, cate roluri pe an... Pot munci oare 20 de ore fara sa ma opresc?..... Si mai am multe alte intrebari la care nu am gasit inca raspuns.....
Care este rolul tau preferat? Dar partenerul de scena? De ce?
Nu am un rol preferat. Imi plac toate, unele mai mult, altele mai putin. Iubesc multi parteneri cu care am jucat in cei 13 ani de teatru, Rodica Mandache, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Marian Ralea, Maia Morgenstern, Ana Ciontea, Andreea Bibiri, Lia Bugnar, Medeea Marinescu, Dana Dogaru si inca multi altii.
Care a fost rolul cel mai ciudat pe care l-ai primit? Ti-a adus un plus sau un minus in cariera? De ce?
Rolul din "Inima de caine" a fost cu singuranta cel mai ciudat, dar si cel mai frumos rol. M-a ajutat foarte tare, eram la inceput de drum. Un rol greu, sa joci un caine in teatru si sa te creada lumea, nu e chiar usor, alaturi de o distributie minunata, cu un regizor pe care il iubesc foarte tare (n.r. Yuriy Kordonskiy) si care a avut multa intelegere in ceea ce ma priveste. A fost rolul cu care am primit bincuvantarea breslei... Oamenilor trebuie sa le dovedesti ca meriti sa fii pe scena. E o lupta...
Daca nu ai fi fost actor, unde l-am fi putut vedea pe Marius Manole?
Probabil ca as fi ocupat un post de motostivuitorist la fabrica unde lucra tatal meu. Era pregatit pentru mine dupa ce am luat bac-ul. N-a fost sa fie... Sper ca tata nu e foarte dezamagit.
Ce indeletniciri ai cand nu esti pe scena? Ce-ti place sa faci in timpul liber?
Imi place sa ma plimb cu cainele meu, sa citesc si sa ascult muzica, sa calatoresc, sa fac cumparaturi.... sa stau si sa lenevesc, sa gatesc.
Iti place sa porti papioane? Care este stilul tau? De ce papioane de lemn?
Imi place sa port papioane, dar nu prea am timp. Alergand de la un spectacol la altul, de la o repetitie la alta, uneori nu prea ma gandesc cum sunt imbracat... Dar cand am ocazia, imi place. Si, uneori, creez chiar eu ocaziile. Si daca tot e sa port papion, macar sa fie unul inedit. Desi mi s-au parut foarte interesante, marturisesc ca, la inceput, nu m-as fi gandit ca papioanele din lemn se pot purta. M-au convins cei de la
Don Papillon si asa am devenit si ambasadorul lor. Pentru ca imi plac provocarile si lucrurile pline de fantezie, curajoase. N-ai cum sa treci neobservat la o petrecere la care tu porti un papion din lemn.. Credeti-ma! Plus ca il porti purta aproape la orice... Poti chiar sa scapi de costum... (rade, n.r.) Cum era si firesc, mi-am inspirat si prietenii sa poarte papioane din lemn.
Ce planuri ai pentru viata ta personala? Ceva schimbari anul acesta?
Ma mut in casa noua si vreau sa fac mai mult sport, sa am mai multa grija de mine, sa ma odihnesc mai mult, sa joc tenis, sa fac scoala de soferi si sa am o vacanta frumoasa de Craciun.
Unde iti vei petrece vacanta de vara?
Sincer, nu stiu... cateva zile la mare, cateva la Praga (poate), multe zile acasa cu cainele. Joc toata vara la Godot Cafe-Tearu, la festivalul Ideo Ideis de la Alexandria, unde sunt in juriu.... si gata! A trecut vacanta... Va astept la teatru de la 15 septembrie!
Esti un simbol pentru generatia tanara. Ce vrei sa-i transmiti?
Sa aiba curaj, sa nu arunce vina pe sistem, sa fie motivati, sa aiba incredere in generatia noastra, sa creada in miracole.... Sa fie generosi.
